Problematizarea extinsa pentru mediu in general si pentru schimbarile con- climaterice in special,cu dimensiunea ei energetica,adauga neindoelnic elemente de complexitate si de urgentatare a problemei deja acutizata, de furnizare a energiei.
In situatia Greciei,respectiva dezbatere trebuie sa ia in calcul marea dependenta de sursele conventionale de energie importate si de existenta unei retele de productie foarte mare consumatoare de energie , parametrii care determina dezechilibrul major al balantei energetice cu multiple consecine sociale,economice si geopolitice.
Din acest punct de vedere,punerea in valoarea a potentialului foarte important al surselor regeneratoare energie poate sa constituie o componenta de baza a strategiei energetice nationale ,daca se va tine seama de faramitarea spatiului geografic al Greciei, situatie care favorizeaza un sistem energetic descentralizat..Intrun fel spus,<< petrolul>> Greciei este soarele si vantul.
Din punct de vedere tehnologic, sistemele de exploatare a energiei termice solare sunt prin natura lor simple. Simple, nu inseamna ca sunt simpliste.
Nevoia pentru obtinerea unor realizari mai mari a condus la adoptatrea unor tehnologii de varf ,precum utilizarea suprafetelor selective,sudura cu ultasunete sau lasser si chiar si folosirea materialelor de schimbare a fazei.
In ultimii ani se observa de asemenea, o mare mobilizare la nivelul cer-cetarii si la nivel tehnologic cat priveste posibilitatea energiei solare de a sprijini alte aplicatii,diferite de cea cunoscuta de noi , de preparare a apei calde de exemplu ,folosirea energiei solare la refrigerare sau in sprijinirea lucrarilor industriale,si dece nu, in viitor, producerea termo-chimica a hidrogenului.
In contrast cu alte surse regeneratoare de energie,contributia energiei termice solare este subestimata la nivel international cu toate ca sunt din aceeasi clasa de valori cu generatoarele electrice care folosesc energia eoliana si sunt de 20 de ori mai puternice decat elementele fotovoltaice.
Se estimeaza ca, astazi , in lume sunt in functiune peste 160 de milioane de mp. de sisteme de captare a energiei termice solare ,in timp ce piata se apreciaza ca se ridica la 20 milioane mp. anual ,cu ritmul anual de crestere de aproximativ 20%. Daca se ia in calcul si factorul pondere,Europa (9,6%) nu constituie o piata deosebit de importanta,in comparatie cu China (45%),Turcia (5,1%) sau chiar si Israel(3,5%).
In Europa, se estimeaza ca astazi sunt in functiune peste 16 milioane mp. de sisteme de captare a energiei termice solare care corespund unei puteri instalate de 11,2 GW,economisesc anual 8.000 GWth pentru obtinerea careia ar fi fost necesara cantitatea de 1,2 milioane tone de petrol si conduc la reducerea emisiei de CO2 cu aproximativ 3,4 tone anual.
Aceste valori sunt desigur foarte scazute in raport cu potentialul solar disponibil sau chiar in comparatie cu obiectivul catre care a tins Comunitatea Europeana in 1997 cu <
O analiza mai detaliata cu privire la datele disponibile arata ca exista mari diferente de la o tara la alta ,diferente care nu se explica intotdeauna de conditiile climaterice.
Caracteristica este comparatia dintre tarile mediteraniene precum Italia,cu numai 6 mp. la fiecare 1.000 de locuitori,cu o tara nordica precum Germania cu 55 mp. la fiecare 1.000 de locuitori sau chiar Austria cu 200 mp. la fiecare 1.000 de locuitori. Aceste diferente insa demonstreaza incontestabil pe de alta parte ca exista un imens potential pentru sistemele termice care folosesc energia solara ,potential energetic care ramane neexploatat in special in tarile cu penetrare scazuta.
De asemenea, dovedesc influenta determinanta pe care o au politicile nationnale,cele mai caracteristice exemple sunt Germania, unde se aplica masuri de sprijinire de mai multi ani si Spania unde se observa revigorarea pietii,din cauza unei politici agresive in ultimii ani.
Intrezarirea unei slabe reusite a obiectivelor Cartii Albe,in asociere cu acutizarea problemelor legate de mediu si introducerea unor obligatii suplimentare de Protocolul de la Kioto